You are currently viewing Ce obiceiuri de nunta in Maramures se pastreaza si astazi?

Ce obiceiuri de nunta in Maramures se pastreaza si astazi?

Fiind una dintre cele mai importante evenimente din viața unui cuplu, nunta înglobează o multitudine de semnificații, tradiții și obiceiuri care nu doar că reprezintă un mod autentic de a împărtăși ceva personal invitaților, ci și un tribut frumos adus familiilor și culturii.

Căsătoria este dificil de definit, de aceea ceremonia de nuntă variază atât de mult. Ceremonia de nuntă este un eveniment special care diferă în funcție de țară, regiune, religie sau preferințe personale, chiar dacă în esență rolul ei este același – acela de a uni doi oameni îndrăgostiți.

Despre obiceiuri și tradiții de nuntă

Originară de epoca primitivă, nunta presupune un cumul de obiceiuri transmise din generație în generație. Odată cu trecerea anilor, unele au dispărut, în timp ce altele au rămas la fel de importante, mai ales pentru membrii mai în vârstă ai familiei.

Pline de simbolism, obiceiurile de nuntă iau forma unor ritualuri, care pot fi personalizate ținând cont de particularitățile fiecărei familii. Ele nu mai au aceeași valoare dacă ritualul este lipsit de semnificație sau invitații care participă la acesta nu simt nimic.

Deși în generațiile trecute obiceiurile de nuntă jucau un rol primordial, în prezent, ele prezintă o importanță mai scăzută. Industria de nunți actuală încurajează tendințele specifice, adaptarea obiceiurilor și autonomia cuplurilor din moment ce nunțile nu mai presupun legătura grupurilor familiale, ci o călătorie individuală a cuplului.

Nunta în România

În mod tradițional, nunțile românești au fost caracterizate de o serie de ritualuri, care aveau menirea de a face trecerea de la o etapă de viață la alta și de a o apăra de forțele rele. Astăzi, nunta îmbină armonios elemente de vechi și nou.

În România, nunțile încep dimineața devreme și uneori se termină dimineața următoare, trecând prin mai multe etape importante și ducând prietenii și membrii familiei în diferite locuri.

În funcție de rădăcinile mirilor, evenimentul poate include multe obiceiuri, acesta finalizându-se de cele mai multe ori cu o petrecere. Zicala „câte bordeie, atâtea obiceie” se aplică și la nunțile românești, întrucât tradițiile și obiceiurile diferă de la o regiune la alta și, uneori, chiar de la familie la familie.

Obiceiuri de nuntă în Maramureș

Nunta în Maramureș se concentrează pe simbolistica satului arhaic, care surprinde un univers magic de valori și obiceiuri străvechi. Astfel, spre deosebire de alte regiuni, multe dintre obiceiurile străvechi încă se păstrează în Maramureș. Particularitățile zonei (arhitectură, natură, comunitate) contribuie la formarea unei identități autentice și fermecătoare prin simplitatea și tradițiile sale.

Ceremonia de nuntă este și astăzi formată din următoarele etape:

  • Pețitul;
  • Credința sau logodna;
  • Cununia;
  • Nunta efectivă.

În cadrul unei nunți maramureșene, există două categorii de actori:

  • Principali – mire, mireasă, socrii mari și mici, nănașul și nănașa.
  • Secundari – chemătorul la nuntă, stegarul, druștele, socacita, „cămărașul”, ceterașii, ceata de feciori, ceata de fete și invitații/ nuntașii.

Obiceiuri maramureșene străvechi de nuntă

În vremurile străvechi, pețitul era realizat noaptea târziu, de către tatăl mirelui. Cererea de măritiș se repeta, până când în a treia seară primea un răspuns. Apoi, se purta o discuție despre zestrea tinerei și data logodnei.

Acasă la mireasă, avea loc logodna („credința”), în preajma rudelor viitorilor miri. În acest timp, tinerii alegeau stegarul și druștele, stabilind toate detaliile ce priveau organizarea fericitului eveniment. Părinții mirelui solicitau zestrea miresei (cai, pământ, etc), în timp ce celelalte tipuri de zestre se ofereau după nuntă. Mirele și mireasa aveau ulterior o discuție privată, în care stabileau întâlnirea de-a doua zi.

Înainte de desfășurarea nunții, chemarea la nuntă era realizată de un om mai sărac. Chemătorul avea responsabilitatea de a merge din poartă-n poartă pentru invita sătenii la nuntă.

Cămărașul, unul dintre cei mai puternici și cinstiți bărbați, avea responsabilitatea de a primi darul de nuntă („pomninocul”, care includea o cană de mălai și o jumătate de litru de horincă). Toată băutura adunată era servită la nuntă. Totodată, mai trebuia să se asigure că sticlele și paharele erau mereu pline la nuntă.

Tot înainte de nuntă, trebuia cusut un steag de către o femeie din sat, în prezența stegarului și a unui grup de feciori și fete. Din moment ce ținea 1-2 zile, „cusutul steagului” era un motiv de celebrare. Stegarul, unul dintre verii mirelui, era un fecior care avea rolul de a aduna materialele pentru steag, de a însoți mirele și de a așeza invitații la nuntă.

Feciorii de nuntă erau de fapt 20-25 de prieteni ai mirelui care aveau menirea de a-l însoți, de a participa la cusutul steagului și de a întreține veselia în timpul evenimentului. Pe de altă parte, druștele și grupul de fete aveau aceleași sarcini, dar se adresau miresei.

„Seară de steag”

În seara de dinaintea nunții, stegarul, ceata de feciori și ceterași mergeau la mire acasă cu steagul. Pe fondul unor strigături adecvate, aceștia se prindeau într-o horă și dansau „jocul steagului”. După finalizarea acestui obicei, ei se îndreptau către casa miresei. În casa ei, feciorii se prindeau iar într-o horă, stegarul prelua cununa de la mireasă și o așeza pe pălăria mirelui, iar dansul continua.

Mirele înapoia cununa miresei, după care dansa cu mireasa „Învârtita miresei”, interpretată de ceterași, în timp ce stegarul dansa cu drușca, iar feciorii din grupul mirelui cu fetele din cel al miresei.

În ziua cununiei, mirii mergeau, de dimineață, cu propriul alai, la Biserică. După slujbă, plecau separați către casele lor pentru a se pregăti. La casa mirelui, se împodobea steagul, în timp ce la mireasă se pregăteau hainele și cununa, iar druștele cântau despre despărțirea ei de părinți. După decorarea steagului, se desfășura o petrecere cu dans. În timp ce se pregătea mireasa, dar și la plecarea ei, se cânta „Cântecul miresei”.

Printre alte obiceiuri maramureșene de nuntă străvechi, se mai regăseau și:

  • Îmbăierea miresei, înainte de nuntă, în apa proaspătă din fântână – simbolizând puritatea acesteia;
  • Iertăciunea – semnificând faptul că mirii își cereau iertare pentru toate greșelile făcute față de părinți sau alte persoane pentru a primi binecuvântarea;
  • Ascunderea verighetelor într-un vas cu grâu – cine era destinat să le găsească, acela era cel care comanda în căsnicie;
  • Ploaia de grâu deasupra mirilor – sugerând ideea de belșug în căsnicie etc.

Obiceiuri maramureșene actuale de nuntă

În general, sensul străvechi al obiceiurilor s-a cam pierdut. Totuși, în Maramureș, obiceiurile de nuntă au reușit să se păstreze mai bine decât în alte regiuni ale țării. Deși „cusutul steagului și cununii miresei” nu se mai realizează, există câteva obiceiuri de nuntă care abia se mai păstrează  în unele zone maramureșene:

  • Pețitul, care astăzi este realizat de către mire;
  • Chemarea la nuntă este efectuată de către un membru al familiei sau de către miri;
  • Iertăciunile către părinți – pentru a primi binecuvântarea din partea părinților;
  • Interzicerea întâlnirii dintre miri înainte de cununia religioasă – însoțiți de propriul alai, mirele și mireasa sunt nevoiți să plece separat la Biserică. Biserica este locul unde drumurile li se vor intersecta.
  • Învelitul miresei – mireasa va fi ajutată de nașă, druște sau alte persoane să se îmbrace pentru fericitul eveniment;
  • Gătitul părului miresei – se acordă o importanță deosebită pieptănatului, împletitului, prinsului cipcilor în cozi sau a florilor la urechi.
  • Purtarea costumelor tradiționale de nuntă – ca semn al respectului față de tradiție, viitorii miri optează pentru portul tradițional, creând astfel un moment special și complet autentic.
  • Jucatul steagului – presupune o horă bărbătească, în mijlocul căreia se află stegarul cu steagul de nuntă. În acest timp, pot avea loc și strigături.
  • Strigăturile la miri;
  • Strigăturile cu găina la nași, cu replici adaptate zilelor noastre – surprinde veselia invitaților, fiind considerat un moment culminant în ceea ce privește strigăturile de nuntă.
  • Strigătura cu grâu;
  • Dezgătitul miresei/ înlocuirea cununei miresei cu un batic pentru femei măritate – obiceiul presupune refuzul miresei de a accepta baticul, până când la a treia încercare acceptă. Are loc prinderea părului și acoperirea cu batic, fapt ce marchează încheierea petrecerii de nuntă și trecerea miresei în rândul femeilor căsătorite.

Concluzii

În esență, nunta în Maramureș devine un spectacol, care reflectă detalii despre structura socială, viziunea asupra lumii și culturii. Un design deosebit, o atmosferă distinsă și obiceiurile de nuntă autentice în Maramureș vor face nunta să reziste testului timpului, prin crearea celor mai frumoase amintiri pe care le vei prețui pentru totdeauna.

Organizarea unei nunți în prezent presupune numeroase eforturi din partea mirilor și a părinților acestora. Pentru a avea certitudinea unui eveniment așa cum ai plănuit, 23h Events vine în sprijinul tău cu numeroase produse și servicii necesare în organizarea nunții. Având suportul nostru, nunta va fi organizată într-o manieră rațională și mult mai ușoară.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?