You are currently viewing Ce obiceiuri de nunta in Maramures se pastreaza si astazi?
Spread the love

Fiind una dintre cele mai importante evenimente din via╚Ťa unui cuplu, nunta ├«nglobeaz─â o multitudine de semnifica╚Ťii, tradi╚Ťii ╚Öi obiceiuri care nu doar c─â reprezint─â un mod autentic de a ├«mp─ârt─â╚Öi ceva personal invita╚Ťilor, ci ╚Öi un tribut frumos adus familiilor ╚Öi culturii.

C─âs─âtoria este dificil de definit, de aceea ceremonia de nunt─â variaz─â at├ót de mult. Ceremonia de nunt─â este un eveniment special care difer─â ├«n func╚Ťie de ╚Ťar─â, regiune, religie sau preferin╚Ťe personale, chiar dac─â ├«n esen╚Ť─â rolul ei este acela╚Öi – acela de a uni doi oameni ├«ndr─âgosti╚Ťi.

Despre obiceiuri ╚Öi tradi╚Ťii de nunt─â

Originar─â de epoca primitiv─â, nunta presupune un cumul de obiceiuri transmise din genera╚Ťie ├«n genera╚Ťie. Odat─â cu trecerea anilor, unele au disp─ârut, ├«n timp ce altele au r─âmas la fel de importante, mai ales pentru membrii mai ├«n v├órst─â ai familiei.

Pline de simbolism, obiceiurile de nunt─â iau forma unor ritualuri, care pot fi personalizate ╚Ťin├ónd cont de particularit─â╚Ťile fiec─ârei familii. Ele nu mai au aceea╚Öi valoare dac─â ritualul este lipsit de semnifica╚Ťie sau invita╚Ťii care particip─â la acesta nu simt nimic.

De╚Öi ├«n genera╚Ťiile trecute obiceiurile de nunt─â jucau un rol primordial, ├«n prezent, ele prezint─â o importan╚Ť─â mai sc─âzut─â. Industria de nun╚Ťi actual─â ├«ncurajeaz─â tendin╚Ťele specifice, adaptarea obiceiurilor ╚Öi autonomia cuplurilor din moment ce nun╚Ťile nu mai presupun leg─âtura grupurilor familiale, ci o c─âl─âtorie individual─â a cuplului.

Nunta în România

├Än mod tradi╚Ťional, nun╚Ťile rom├óne╚Öti au fost caracterizate de o serie de ritualuri, care aveau menirea de a face trecerea de la o etap─â de via╚Ť─â la alta ╚Öi de a o ap─âra de for╚Ťele rele. Ast─âzi, nunta ├«mbin─â armonios elemente de vechi ╚Öi nou.

├Än Rom├ónia, nun╚Ťile ├«ncep diminea╚Ťa devreme ╚Öi uneori se termin─â diminea╚Ťa urm─âtoare, trec├ónd prin mai multe etape importante ╚Öi duc├ónd prietenii ╚Öi membrii familiei ├«n diferite locuri.

├Än func╚Ťie de r─âd─âcinile mirilor, evenimentul poate include multe obiceiuri, acesta finaliz├óndu-se de cele mai multe ori cu o petrecere. Zicala ÔÇ×c├óte bordeie, at├ótea obiceieÔÇŁ se aplic─â ╚Öi la nun╚Ťile rom├óne╚Öti, ├«ntruc├ót tradi╚Ťiile ╚Öi obiceiurile difer─â de la o regiune la alta ╚Öi, uneori, chiar de la familie la familie.

Obiceiuri de nuntă în Maramureș

Nunta ├«n Maramure╚Ö se concentreaz─â pe simbolistica satului arhaic, care surprinde un univers magic de valori ╚Öi obiceiuri str─âvechi. Astfel, spre deosebire de alte regiuni, multe dintre obiceiurile str─âvechi ├«nc─â se p─âstreaz─â ├«n Maramure╚Ö. Particularit─â╚Ťile zonei (arhitectur─â, natur─â, comunitate) contribuie la formarea unei identit─â╚Ťi autentice ╚Öi fermec─âtoare prin simplitatea ╚Öi tradi╚Ťiile sale.

Ceremonia de nuntă este și astăzi formată din următoarele etape:

  • Pe╚Ťitul;
  • Credin╚Ťa sau logodna;
  • Cununia;
  • Nunta efectiv─â.

├Än cadrul unei nun╚Ťi maramure╚Öene, exist─â dou─â categorii de actori:

  • Principali ÔÇô mire, mireas─â, socrii mari ╚Öi mici, n─âna╚Öul ╚Öi n─âna╚Öa.
  • Secundari ÔÇô chem─âtorul la nunt─â, stegarul, dru╚Ötele, socacita, ÔÇ×c─âm─âra╚ÖulÔÇŁ, cetera╚Öii, ceata de feciori, ceata de fete ╚Öi invita╚Ťii/ nunta╚Öii.

Obiceiuri maramureșene străvechi de nuntă

├Än vremurile str─âvechi, pe╚Ťitul era realizat noaptea t├órziu, de c─âtre tat─âl mirelui. Cererea de m─âriti╚Ö se repeta, p├ón─â c├ónd ├«n a treia sear─â primea un r─âspuns. Apoi, se purta o discu╚Ťie despre zestrea tinerei ╚Öi data logodnei.

Acas─â la mireas─â, avea loc logodna (ÔÇ×credin╚ŤaÔÇŁ), ├«n preajma rudelor viitorilor miri. ├Än acest timp, tinerii alegeau stegarul ╚Öi dru╚Ötele, stabilind toate detaliile ce priveau organizarea fericitului eveniment. P─ârin╚Ťii mirelui solicitau zestrea miresei (cai, p─âm├ónt, etc), ├«n timp ce celelalte tipuri de zestre se ofereau dup─â nunt─â. Mirele ╚Öi mireasa aveau ulterior o discu╚Ťie privat─â, ├«n care stabileau ├«nt├ólnirea de-a doua zi.

├Änainte de desf─â╚Öurarea nun╚Ťii, chemarea la nunt─â era realizat─â de un om mai s─ârac. Chem─âtorul avea responsabilitatea de a merge din poart─â-n poart─â pentru invita s─âtenii la nunt─â.

C─âm─âra╚Öul, unul dintre cei mai puternici ╚Öi cinsti╚Ťi b─ârba╚Ťi, avea responsabilitatea de a primi darul de nunt─â (ÔÇ×pomninoculÔÇŁ, care includea o can─â de m─âlai ╚Öi o jum─âtate de litru de horinc─â). Toat─â b─âutura adunat─â era servit─â la nunt─â. Totodat─â, mai trebuia s─â se asigure c─â sticlele ╚Öi paharele mirilor si nuntasilor erau mereu pline la nunt─â.

Tot ├«nainte de nunt─â, trebuia cusut un steag de c─âtre o femeie din sat, ├«n prezen╚Ťa stegarului ╚Öi a unui grup de feciori ╚Öi fete. Din moment ce ╚Ťinea 1-2 zile, ÔÇ×cusutul steaguluiÔÇŁ era un motiv de celebrare. Stegarul, unul dintre verii mirelui, era un fecior care avea rolul de a aduna materialele pentru steag, de a ├«nso╚Ťi mirele ╚Öi de a a╚Öeza invita╚Ťii la nunt─â.

Feciorii de nunt─â erau de fapt 20-25 de prieteni ai mirelui care aveau menirea de a-l ├«nso╚Ťi, de a participa la cusutul steagului ╚Öi de a ├«ntre╚Ťine veselia ├«n timpul evenimentului. Pe de alt─â parte, dru╚Ötele ╚Öi grupul de fete aveau acelea╚Öi sarcini, dar se adresau miresei.

ÔÇ×Sear─â de steagÔÇŁ

├Än seara de dinaintea nun╚Ťii, stegarul, ceata de feciori ╚Öi cetera╚Öi mergeau la mire acas─â cu steagul. Pe fondul unor strig─âturi adecvate, ace╚Ötia se prindeau ├«ntr-o hor─â ╚Öi dansau ÔÇ×jocul steaguluiÔÇŁ. Dup─â finalizarea acestui obicei, ei se ├«ndreptau c─âtre casa miresei. ├Än casa ei, feciorii se prindeau iar ├«ntr-o hor─â, stegarul prelua cununa de la mireas─â ╚Öi o a╚Öeza pe p─âl─âria mirelui, iar dansul continua.

Mirele ├«napoia cununa miresei, dup─â care dansa cu mireasa ÔÇ×├Änv├órtita mireseiÔÇŁ, interpretat─â de cetera╚Öi, ├«n timp ce stegarul dansa cu dru╚Öca, iar feciorii din grupul mirelui cu fetele din cel al miresei.

├Än ziua cununiei, mirii mergeau, de diminea╚Ť─â, cu propriul alai, la Biseric─â. Dup─â slujb─â, plecau separa╚Ťi c─âtre casele lor pentru a se preg─âti. La casa mirelui, se ├«mpodobea steagul, ├«n timp ce la mireas─â se preg─âteau hainele ╚Öi cununa, iar dru╚Ötele c├óntau despre desp─âr╚Ťirea ei de p─ârin╚Ťi. Dup─â decorarea steagului, se desf─â╚Öura o petrecere cu dans. ├Än timp ce se preg─âtea mireasa, dar ╚Öi la plecarea ei, se c├ónta ÔÇ×C├óntecul mireseiÔÇŁ.

Printre alte obiceiuri maramureșene de nuntă străvechi, se mai regăseau și:

  • ├Ämb─âierea miresei, ├«nainte de nunt─â, ├«n apa proasp─ât─â din f├ónt├ón─â ÔÇô simboliz├ónd puritatea acesteia;
  • Iert─âciunea ÔÇô semnific├ónd faptul c─â mirii ├«╚Öi cereau iertare pentru toate gre╚Öelile f─âcute fa╚Ť─â de p─ârin╚Ťi sau alte persoane pentru a primi binecuv├óntarea;
  • Ascunderea verighetelor ├«ntr-un vas cu gr├óu ÔÇô cine era destinat s─â le g─âseasc─â, acela era cel care comanda ├«n c─âsnicie;
  • Ploaia de gr├óu deasupra mirilor ÔÇô suger├ónd ideea de bel╚Öug ├«n c─âsnicie etc.

Obiceiuri maramureșene actuale de nuntă

├Än general, sensul str─âvechi al obiceiurilor s-a cam pierdut. Totu╚Öi, ├«n Maramure╚Ö, obiceiurile de nunt─â au reu╚Öit s─â se p─âstreze mai bine dec├ót ├«n alte regiuni ale ╚Ť─ârii. De╚Öi ÔÇ×cusutul steagului ╚Öi cununii mireseiÔÇŁ nu se mai realizeaz─â, exist─â c├óteva obiceiuri de nunt─â care abia se mai p─âstreaz─â  ├«n unele zone maramure╚Öene:

  • Pe╚Ťitul, care ast─âzi este realizat de c─âtre mire;
  • Chemarea la nunt─â este efectuat─â de c─âtre un membru al familiei sau de c─âtre miri;
  • Iert─âciunile c─âtre p─ârin╚Ťi ÔÇô pentru a primi binecuv├óntarea din partea p─ârin╚Ťilor;
  • Interzicerea ├«nt├ólnirii dintre miri ├«nainte de cununia religioas─â ÔÇô ├«nso╚Ťi╚Ťi de propriul alai, mirele ╚Öi mireasa sunt nevoi╚Ťi s─â plece separat la Biseric─â. Biserica este locul unde drumurile li se vor intersecta.
  • ├Änvelitul miresei ÔÇô mireasa va fi ajutat─â de na╚Ö─â, dru╚Öte sau alte persoane s─â se ├«mbrace pentru fericitul eveniment;
  • G─âtitul p─ârului miresei ÔÇô se acord─â o importan╚Ť─â deosebit─â piept─ânatului, ├«mpletitului, prinsului cipcilor ├«n cozi sau a florilor la urechi.
  • Purtarea costumelor tradi╚Ťionale de nunt─â ÔÇô ca semn al respectului fa╚Ť─â de tradi╚Ťie, viitorii miri opteaz─â pentru portul tradi╚Ťional, cre├ónd astfel un moment special ╚Öi complet autentic.
  • Jucatul steagului ÔÇô presupune o hor─â b─ârb─âteasc─â, ├«n mijlocul c─âreia se afl─â stegarul cu steagul de nunt─â. ├Än acest timp, pot avea loc ╚Öi strig─âturi.
  • Strig─âturile la miri;
  • Strig─âturile cu g─âina la na╚Öi, cu replici adaptate zilelor noastre ÔÇô surprinde veselia invita╚Ťilor, fiind considerat un moment culminant ├«n ceea ce prive╚Öte strig─âturile de nunt─â.
  • Strig─âtura cu gr├óu;
  • Dezg─âtitul miresei/ ├«nlocuirea cununei miresei cu un batic pentru femei m─âritate ÔÇô obiceiul presupune refuzul miresei de a accepta baticul, p├ón─â c├ónd la a treia ├«ncercare accept─â. Are loc prinderea p─ârului ╚Öi acoperirea cu batic, fapt ce marcheaz─â ├«ncheierea petrecerii de nunt─â ╚Öi trecerea miresei ├«n r├óndul femeilor c─âs─âtorite.

Concluzii

├Än esen╚Ť─â, nunta ├«n Maramure╚Ö devine un spectacol, care reflect─â detalii despre structura social─â, viziunea asupra lumii ╚Öi culturii. Un design deosebit, o atmosfer─â distins─â ╚Öi obiceiurile de nunt─â autentice ├«n Maramure╚Ö vor face nunta s─â reziste testului timpului, prin crearea celor mai frumoase amintiri pe care le vei pre╚Ťui pentru totdeauna.

Organizarea unei nun╚Ťi ├«n prezent presupune numeroase eforturi din partea mirilor ╚Öi a p─ârin╚Ťilor acestora. Pentru a avea certitudinea unui eveniment a╚Öa cum ai pl─ânuit, 23h Events vine ├«n sprijinul t─âu cu numeroase produse ╚Öi servicii necesare ├«n organizarea nun╚Ťii. Av├ónd suportul nostru, nunta va fi organizat─â ├«ntr-o manier─â ra╚Ťional─â ╚Öi mult mai u╚Öoar─â.

Las─â un r─âspuns